Istoric

Istoric – ASTR Cluj
  • 1581
    ÔÇô La Cluj ia fiinta o Universitate cu trei facultati (teologie, filosofic, juridice), reprezent─ünd o creatie a Ordinului Iezuit;
  • 1605
    ÔÇô Iezuitii sunt alungati din oras, iar scoala este ─źnchisa;
  • 1698
    ÔÇô Se redeschide Colegiul iezuit (Universitatea) sub denumirea de Academia Claudiopolitana;
  • 1753
    ÔÇô Scoala ─źsi schimba denumirea ─źn Colegiul Academic Universitar;
  • 1773
    ÔÇô Colegiul Academic Universitar este desfiintat odata cu Ordinul Iezuitilor;
  • 1773/74
    – Se ─źnfiinteaza Colegiul Universitar Piarist cu patru facultati (filosofie, medicina, teologie si juridice);
  • 1777
    – Noile reglementari scolare cunoscute sub numele de “Ratio Educationis” determina introducerea studiului mecanicii si arhitecturii civile la Liceul Academic din Cluj; acest reper marcheaza ─źnceputurile ─źnvatam─üntului tehnic la Cluj ÔÇô Napoca.
  • 1778
    – Guvernul Transilvaniei hotaraste organizarea cursurilor profesionale (Scoala de duminica) la Casa Convictului. Aici se predau primele lectii de masuratori tehnice, mecanica si instalatii pentru constructii (15 mai);
  • 1781
    – Adoptarea actului normativ “Norma Regia”; sub influenta acestuia, Liceul Academic din Cluj ─źsi organizeaza programul de ─źnvatam─ünt spre studiul stiintelor tehnice (agronomie, mecanica si arhitectura) prin ─źndrumarea profesorilor de matematica si stiinte naturale.
  • 1784-1786
    – Reforma impusa de Iosif al II-lea are ca urmare reducerea la 3 a numarului universitatilor. ─¬n acest context ram─ün doar cele de la Viena, Lowen si Buda, iar celelalte devin licee. La Cluj, Colegiul Universitar se transforma ─źn Liceu Academic, ─źn cadrul caruia un loc aparte ─źl ocupa matematicile si dreptul minier;
  • 1868
    – La initiativa Camerei de Comert si Industrie ia fiinta Scoala Comerciala Superioara;
  • 1872
    – Anul ─źnfiintarii Universitatii din Cluj (10 noiembrie);
  • 1882
    – Pentru generarea unei opinii ─źn favoarea profesiunilor tehnice se ─źnfiinteaza “Muzeul industrial tehnologic” care organizeaza expozitii, conferinte si cursuri pentru meseriasii sau tehnicienii din Cluj;
  • 1885
    – Scoala Comerciala Superioara se transforma ─źn “Academia Comerciala”;
  • 1887
    – Ia fiinta o scoala de desen industrial pe l─ünga scoala industriala;
  • 1892
    – Scoala ─źsi schimba denumirea ─źn ”Scoala industriala de arhitectura, si t─ümplarie si lacatuserie”;
  • 1895
    – Scoala industriala este preluata de catre stat, iar municipalitatea este obligata sa construiasca un nou edificiu pentru scoala si muzeu ─źn perimetrul actual din str. Gh. Baritiu nr. 26-28;
  • 1896
    – La 30 septembrie se pune piatra de temelie a cladirii ─źn care functioneaza acum facultatile de profil electric (str. Gh. Baritiu nr. 26-28);
  • 1897
    – Directiunea Muzeului tehnologic este separata de cea a celor doua scoli care se contopesc, iar durata scolarizarii se ─źntinde pe 4 ani;
  • 1899
    – La 26 martie are loc inaugurarea festiva a cladirii din str. Gh. Baritiu nr. 26-28;
  • 1911
    – Cursurile serale pentru adulti ale Scolii industriale erau urmate de 233 de auditori, dintre care 49 studiau motoarele electrice. Scoala era condusa de un director, iar corpul didactic era alcatuit din 5 profesori, 6 ─źnsarcinati cu ore si 6 maistri;
  • 1918-1920
    – Dupa unirea Transilvaniei cu Rom─ünia, scoala se reorganizeaza la un nivel superior, devenind “Scoala superioara industriala” care mai t─ürziu se regaseste subdenumirea de “Scoala superioara de arte si meserii” din Cluj;
  • 1920
    – La 1 februarie se inaugureaza Scoala superioara industriala ─źn cladirea din str. Gh. Bantiu nr. 26-28; Se desfiinteaza sectia de t─ümplarie, iar sectia de mecanica a fostei Scoli speciale industriale intra ─źn lichidare. ─¬n noua forma de organizare Scoala superioara industriala functioneaza putin, devenind “Scoala superioara de arte si meserii”, iar mai t─ürziu “Scoala superioara medie tehnica”; Urm─ünd exemplul Bucurestiului si al Timisoarei privind ─źnfiintarea de scoli tehnice superioare, comisia universitara investita cu misiunea de a organiza Universitatea din Cluj propune ─źnfiintarea unui Institut Politehnic cu facultati de mine si metalurgie. Propunerea este sustinuta de Nicolae Iorga si guvernul francez care se arata gata sa ofere proiectul unei astfel de scoli dupa modelul de la Saint-Etienne, dar Consiliul Dirigent al Transilvaniei opteaza pentru o Politehnica la Timisoara; Se stabileste programa analitica a scolii si Regulamentul de functionare de catre o comisie; Are loc Congresul Asociatiei generale a Corpului didactic al scolilor de meserii (13-18 august). La 14 august s-a discutat problema reorganizarii scolilor;
  • 1924
    – Scoala organizeaza Expozitia regionala a tuturor scolilor de meserii din Transilvania si Banat la Cluj, deschiderea fac─ündu-se ─źn prezenta d-lui dr. C. Angelescu – ministrul instructiunii (20 iulie); Discursul directorului scolii, inginerul M. Strugariu, ─źn fata consiliului scolar prin care se definesc atributiile subinginerilor electromecanici (15 septembrie);
  • 1926
    – Consiliul profesoral al scolii de conductori tehnici din Cluj adreseaza un memoriu ministrului instructiunii ─źn legatura cu ─źncadrarea scolii prin noua lege a ─źnvatam─źntului profesional ca scoala superioara pentru formarea conductorilor mecanici-electricieni (20 decembrie);
  • 1927
    – Cu ocazia ─źncheierii anului de ─źnvatam─ünt, directorul scolii ing. G. Mihailescu se adreseaza absolventilor arat─ündu-le menirea prin deviza “Per aspera ad astra”; ─¬n alocutiunea sa de ─źncheierea anului scolar, directorul scolii ing. Gh. Mihailescu defineste rolul scolii tehnice ─źn Transilvania (30 iunie); Programele de ─źnvatam─źnt sunt restructurate de asa natura ─źnc─üt scoala sa devina comparabila cu politehnicile. Se acorda o mare importanta proiectarii si practicii. ─¬n aceasta perioada cursurile de matematici erau predate de profesorul Ioan Sfat, fizica si chimia ─źl aveau ca profesor titular pe T. Filipescu, catedra de desen era condusa de profesorul L. Papp, mecanica era predata de profesorul V. Manoila, organele de masini de inginerul Traian Dragos. Tehnologia era condusa de profesorul C. Iliesu, hidraulica si masinile hidraulice ─źl aveau ca titular pe profesorul N. Gherman, iar electrotehnica pe profesorul E. Munteanu. De asemenea, se fac remarcate cursurile de masini termice predate de profesorul D. David, iar profesorul C. Mihailescu se ocupa de proiectare si executie, fara sa omitem preocuparea ─źn domeniul economiei industriale, orientata dupa cursul profesorului L. S─źrbu. Trebuie mentionat si faptul ca scoala organiza cursuri de perfectionare, la seral, pentru personalul tehnic din Cluj ─źn specialitatile “Generatoare si motoare electrice” (prof. A. Marisca) sau “Motoare cu ardere interna, cazane si masini cu aburi” (prof. D. David). ─¬n perioada 1922 ÔÇô 1927 au fost specializati ─źn aceste domenii 244 de cursanti dintre care 110 ─źn domeniul “Masinilor electrice”. ─¬ncep─ünd cu 21 decembrie 1927, pe baza Ordinului ministerial nr. 173.321 directorul Atelierelor CFR ing. Traian Dragos este numit la conducerea scolii de subingineri electromecanici (21 decembrie) pe care o conduce timp de 19 ani, p─üna la 1 februarie 1946;
  • 1929
    – Adoptarea noului Regulament de admitere (30 aprilie); Ministerul instructiunii aduce la cunostinta opiniei publice ca ─źn tara functionau 188 de scoli de meserii, iar scolile superioare sunt: Scoala de conductori tehnici din Cluj si scolile superioare de meserii din Brasov, Bucuresti, Craiova si Iasi (17 mai); Inginerul Ioan F. Negrutiu, presedintele Camerei de Comert si Industrie Cluj, ─źn calitate de senator, a depus pe Biroul Senatului Rom─üniei o comunicare cu privire la admiterea ─źn r─ündul cadrelor Corpului tehnic a absolventilor scolii din Cluj, Acest lucru a fost sprijinit de Pan Halippa, ministrul Lucrarilor Publice (5 martie 1929);
  • 1933
    – Scoala de conductori tehnici se transforma ─źn “Scoala de subingineri electromecanici” care ─źsi continua activitatea p─źna ─źn 1948. Acest lucru s-a petrecut datorita modului ─źn care functiona scoala si datorita faptului ca erau admisi numai elevi care au absolvit 8 clase de liceu. Scoala de subingineri a existat din acest an, chiar daca absolventii din perioada 1923-1933 au obtinut titlul de subinginer ─źn urma unor examene de diferenta. Acest lucru rezulta din continutul Deciziei nr. 500033/7 septembrie 1933, emisa de Ministerul Lucrarilor Publice si Comunicatiilor;
  • 1936
    – Scoala de conductori de lucrari publice din Cluj se muta la Bucuresti;
  • 1937
    – Ca urmare a “Regulamentului de functionare al Scolii de conductori tehnici electromecanici” publicat ─źn Monitorul Oficial nr. 73 din 21 aprilie 1937, articolul 144 – institutia devine oficial “Scoala de subingineri electromecanici din Cluj”. Ea era unica scoala de acest gen din Rom─ünia;
  • 1940-1944
    – Scoala de subingineri electromecanici se muta la Timisoara; Razboiul e cel mai mare zgomot pe care-1 face omul pe pam─ünt. E drept, c─ündva omul omora, ca sa man─ünce, dar cu vremea toate bunele intentii degenereaza. Razboiul fiind o politica scrisa cu s─ünge, a facut ca Scoala de subingineri electromecanici sa paraseasca Clujul. La ─źnceput s-a optat pentru Alba Iulia, dar autoritatile locale n-au fost de acord, apoi s-a ─źncercat la Aiud – unde primaria dorea acest lucru, dar conditiile materiale erau foarte precare. Directorul scolii accepta invitatia locuitorilor din Ocna Mures de a studia posibilitatea mutarii scolii pe l─ünga Fabrica “Solvay si Saline”, dar spre regretul tuturor, acolo nu se putea instala o scoala. Apoi s-a ─źncercat o solutie la Deva dar ordinele primite au facut ca scoala sa se refugieze la Sibiu ─źn cladirea unui internat. Directiunea cauta ─źn continuare o solutie mai buna la Brasov dar fara rezultat, motiv pentru care s-a optat pentru Sighisoara ce oferea conditii bune. ─¬n timpul tratativelor, pe adresa provizorie din Sibiu se primesc oferte generoase din partea oraselor Deva, Lugoj si Timisoara. Bazat pe acestea, Ministerul Lucrarilor Publice decide la 3 octombrie 1940 instalarea Scolii de subingineri electromecanici la Timisoara ─źn localul Conservatorului de Muzica, iar apoi ─źntr-un sediu propice oferit de Ministerul Muncii, Sanatatii si Ocrotirilor Sociale la insistentele neobositului Traian Dragos. Aici, alaturi de profesorii veniti de la Cluj (T. Dragos, D. David, D. Salariu, I. Purcariu, A. Domsa sau Gh. Crainiceanu) au predat Petre Morara (matematica), Petre Voichescu (fizica), Victor Vlad (geometric descriptiva), Radu Forgaci (hidraulica), Octavian Pop si Leonida Barna (activitate de proiectare) si altii. La Timisoara, ca si la Cluj, scoala a fost foarte apreciata prin calitatea absolventilor sai. Apoi, a venit pacea ca un remediu si scoala a regasit malul Somesului. Dar, directorul Traian Dragos simtea ca uneori remediul e la fel de periculos ca si raul pe care-l vindeca.
  • 1944-1948
    – Scoala revine la Cluj, unde functioneaza p─üna ─źn 1948;
  • 1946
    – Conducerea scolii de subingineri electromecanici este ─źncredintata celui mai apropiat colaborator al inginerului Traian Dragos ÔÇô inginerul Alexandru Domsa, viitorul rector al Institutului Politehnic din Cluj;
  • 1947
    – La 12 februarie, un Comitet de initiativa expediaza pe adresa Ministerului Educatiei Nationale un amplu MEMORIU ─źn vederea ─źnfiintarii unui Institut Politehnic la Cluj. Acesta urma sa cuprinda trei facultati: Electromecanica (prin transformarea Scolii de subingineri electromecanici) – cu o specializare si ─źn masini agricole, Constructii si Silvicultura la care urma sa se alature si facultatea de Agronomie, existenta;
  • 1948
    – Ca raspuns la MEMORIU se ─źnfiinteaza “Institutul de Mecanica” cu “Facultatea de Mecanica” av─ünd 341 de studenti dintre care 108 la cursurile de zi si 233 la cursurile speciale cu o durata de 2 si 4 ani. ─¬nfiintarea se face prin Decizia de organizare a ─źnvatam─üntului superior nr. 263.327 publicata ─źn Monitorul Oficial nr. 249/26 octombrie 1948; Dintre cei chemati spre scoala, multi au ─źnvatat arta apostolatului. Multi au lasat dupa ei o d─üra de s─ünge, ce seamana at─üt de mult cu lumina verii, dar au aflat apoi, ca nu trebuie sa risipeasca nimic din darurile pe care le-au primit lucr─ünd. A ─źnfiinta o scoala ─źnseamna ─źn primul r─ünd a-ti aminti de viitor. A ─źnfiinta o scoala nu ─źnseamna neaparat a-i face pe oameni sa citeasca, ci a-i face sa g─ündeasca, iar fiecare se straduieste apoi sa calce pe urmele celor dint─üi, dar nu pentru a-i urma pe ei, c─üt pentru a se depasi pe sine. Astfel, o scoala de inginerie ne ─źnvata ca cel care g─ündeste putin se ─źnsala mult, dar si faptul ca trebuie sa actionezi ca un om de g─ündire si sa g─ündesti ca un om de actiune. Fideli acestei filosofii, chiar de la ─źnceputul scolii ─źn 1948, primele cadre didactice au dovedit timpului chemarea lor, iar acum ne g─ündim cu respect la aceste mari personalitati ca Alexandru Domsa, Bazil Popa, Andrei Ripianu, Tiberiu Bereczky, Alexandru Chisu, Mihai Tripa sau Dezideriu Maros la care se adauga ─źn 1949 Nicolae Ghircoiasu, Aurel Viciu, Stefan Kovacs, Alexiu Simon, Iacob Lazar, Ladislau Nagy sau Ladislau Sandor, iar apoi ─źn 1950 Horia Colan, Ioan Lazarescu, Andrei Albu, Hortenzia Roscau, Mircea Benea si Mihai Bogdan, pentru a ne aminti si de ceilalti